fbpx

Stările Eului – Când tu cauți scuze, alții aplică soluții!

Despre stările eului voi scrie acest scurt articol. Scurt, dar sper eu, cuprinzător și revelator pentru cei care își plâng de milă și trăiesc o perpetuă atitudine de victimă.

Când tu cauți scuze, alții aplică soluții! Cam așa se diferențiază cei care pot de cei care cred că nu pot și cei care au de cei care nu au. Surprinzător este faptul că toți ne naștem cu aceleași date, cu toții avem capacitatea de a face orice, însă puțini dintre noi aleg să-și utilizeze resursele interioare pentru a evolua.

Oamenii, de regulă, își găsesc scuze. De vină e șeful, sărăcia, societatea, școala, guvernul, țara! A, ba nu! Părinții sunt de vină! Ba că mămica nu i-a educat cum trebuie, ba că tăticul i-a traumatizat. Ba că mămica i-a îndoctrinat, ba că tăticul nu le-a asigurat suficiente rezerve materiale pentru ca ei să devină la vârsta majoratului mari șefi, mari milionari.

Fratele meu caucazian, trezește-te la realitate.

Dacă ai ajuns la maturitate, e vremea să înțelegi că părinții tăi au făcut ceea ce ei, în acele vremuri, cu datele pe care ei le-au avut, au considerat că e bine și corect pentru tine. Uneori nici măcar tatăl alcoolic sau mama abuzivă nu conștientizează felul traumatizant în care te-au crescut. Nu sunt de condamnat, fiecare face atât cât consideră că poate. Iartă-i, treci peste. Încetează să-i mai învinovățești pentru inutilitatea de care dai dovadă la aproape 30 de ani.

Așa că, limpezește-ți mintea și asumă-ți responsabilitatea pentru viața ta. Mama și tata au putut doar să-ți asigure pâinea cea de toate zilele. Acum, ajuns la vârsta maturității, prezentul și viitorul tău depind de tine. Până și trecutul tău depinde de tine prin maniera în care alegi să te raportezi la el. Când încetezi să mai privești în urmă cu durere și frică, automat ți-ai schimbat trecutul. Probabil că voi explica tehnica într-un articol viitor, dacă mă motivează reach-ul să mai scriu. 😀

Stările Eului sau cum să pornești cu dreptul în viață!

Nu știu dacă-l știți pe Eric Berne, un psihiatru candiano-american genial, creatorul analizei tranzacționale și autorul multor cărți de relevante în domeniu, care după niște ani de studiu el a constatat că în fiecare dintre noi există 3 stări ale eului:

  • Eul Copil simte, gândește, acționează și se manifestă conform experiențelor negative sau pozitive din copilărie;
  • Eul Părinte simte, gândește, acționează și se manifestă așa cum făceau figurile parentale semnificative din propria copilărie. Figura paternă semnificativă poate fi mama sau tata, dar foarte bine poate fi și bunicul sau bunica, mătușa sau unchiul care ne-a crescut, tutorele legal și așa mai departe.
  • Eul Adult simte, gândește, acționează și se manifestă printr-un set de date autentice, adecvate situației prezente. Eul Adult este, de regulă, rațional, logic, realist, matur, ferm, corect, hotărât, etc.

Stările eului nu sunt greșite, doar sunt utilizate greșit.

Eul Copil:

Așadar, în funcție de context, trebuie să lăsăm să se exprime eul potrivit. De exemplu, când îți găsești scuze sau mergi repede la alții să te descurce pentru incapacitățile tale, iese la iveală Eul Copil. Totodată, Eul Copil este și o sursă infinită de creativitate, intuiție și spontaneitate. Așadar, Eul Copil nu este cu nimic greșit, greșit este doar modul în care apelezi la el.

În anumite situații Eul Copil manipulează, se plânge, se dă cu capul de pereți, este capricios, comod, răsfățat și așa mai departe. Eul Copil doar vrea, fără efort, fără muncă, fără responsabilități. Însă pentru un artist Eul Copil este și o sursă creatoare inepuizabilă.

Eul Părinte:

Din punctul meu de vedere, Eul Părinte este cel mai nesuferit dintre toate stările eului. Aici se regăsesc copiile fidele ale părinților și cei care dau vina pe moștenirea genetică pentru ceea ce fac sau nu fac. Semăn cu mama, am moștenit bolile tatălui și așa mai departe. Okeyuț, poate că ai puțintică dreptate, poți fi reflexia părintelui tău dominant și poți trăi conform regulilor pe care el ți le-a dictat, dar întrebarea mea este: tu chiar vrei să-i reproduci viața părintelui tău?! Oare nu vrei să ai propriile experiențe de viață autentice, infinite?!

Uneori Eul Părinte este implacabil, neîndurător, exigent, exagerat, critic, morocănos, epuizat, obosit, sătul de viață sau limitat. Dar alteori poate fi și o sursă de înțelepciune și încredere. Așadar, lasă-i pe mămica și pe tăticul deoparte sau dacă chiar ții neapărat să iei ceva de la ei, cercetează părțile realmente bune și constructive și pe acelea să ți le însușești.

Eul Adult:

De Eul Adult ai nevoie în prezent. El este reflexia maturității și a autenticității. Eul Adult își pune întrebări despre lume și despre viață și nu se sfiește să acționeze pentru a-și satisface curiozitățile. Eul Adult este curajos, responsabil și dornic să evolueze. Eul Adult nu se folosește de alți oameni, ci conlucrează cu ei.

Eul Adult ia decizii, este hotărât, drept, compară, analizează, învață, înțelege, comunică și rezolvă probleme. Nu se sperie așa cum poate să facă Copilul și nici nu devine implacabil așa cum poate fi Părintele. Eul Adult, prin intenție, muncă spirituală și strădanie poate să conducă la dezvăluirea Sinelui Superior, adică la cea mai bună variantă a ta, la viața împlinitoare la care visezi.

Concluzie:

Și da, poate că azi nu ai bani, nu ai un partener, nu ești prea sănătos fizic. Însă absolut nimic nu te obligă să rămâi blocat în aceste niveluri inferioare. Ești sărac, neiubit și bolnav pentru că momentan te complaci în această situație și faci totul pentru a NU-ți asuma responsabilitatea pentru viața ta.

Poate că venim împovărați sau binecuvântați cu un anumit pachet genetic, de la neamurile noastre până la a enșpea spiță, așa indică și analiza tranzacțională a lui Eric Berne, însă conștientizarea reală, voința, dorința de a evolua și munca continuă pro-viață și pro-dezvoltare ne ajută să ajungem exact acolo unde ne dorim pentru a fi fericiți sau măcar mulțumiți de viețile noastre.

Stările eului nu sunt noi instrumente pentru a ne găsi scuze. Informațiile din acest articol au menirea de a ne face să conștientizăm puterea infinită pe care o avem și posibilitățile nelimitate din care putem alege! Stările eului reprezintă doar mici explicații, pentru un punct de pornire bun, nicidecum o altă manieră de a ne victimiza.

P.S. Pentru mai multe detalii despre analiza tranzacțională a lui Eric Berne și stările eului, vă recomand să citiți cartea „Ce spui după Bună Ziua?”. 

2 COMENTARII

  1. Cred că cel mai greu lucru de observat este „…pentru că momentan te complaci în această situație și faci totul pentru a NU-ți asuma responsabilitatea pentru viața ta”. Câți avem timpul/cheful/curajul să facem o introspecție mai profundă asupra noastră? Super articolul! Felicitări!

    • Introspecția profundă sperie, pt asta îți trebuie curaj și dorință de a evolua. Oamenilor până nu le ajunge „cuțitul la os”, nu schimbă lucruri.
      Mulțumesc pt vizită.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Cele mai citite - 7 zile

Comentarii recente

ULTIMELE ARTICOLE

%d blogeri au apreciat: